Pandemia cauzata de noul coronavirus a afectat extrem de grav industria auto la nivel mondial. Dupa ce, incepand din primele luni ale anului, cei mai mari producatori auto si-au inchis fabricile de productie – intai in China si apoi in intreaga Europa si in America – incepand din luna iunie fabricile si-au deschis treptat portile, insa fara ca asta sa insemne o revenire la capacitatea de dinainte de pandemie.
In plus, aplicarea masurilor de siguranta necesare pentru a limita raspandirea cazurilor de infectie cu SARS CoV2 – precum distantarea sociala sau timpul necesar pentru dezinfectare – fac si acum ca lucrul in interiorul fabricilor sa se desfasoare la alti parametri decat stiam, influentand in primul rand productivitatea.
Insa nu doar productivitatea fabricilor este o problema, in conditiile in care si cererea de masini noi a scazut drastic, pe fondul impactului social al pandemiei COVID-19.
Oamenii si-au pierdut locurile de munca, au intrat in somaj tehnic sau au fost nevoiti sa accepte o perioada de reducere salariala. In plus, amanarea ratelor la creditele auto este si ea unul dintre factorii care au dus la prabusirea pietei auto.
Iar toate aceste efecte financiare ale pandemiei COVID-19 vin in contextul unor provocari deja existente pentru piata auto din intreaga lume. Vorbim in primul rand despre targeturile mondiale privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon, investitiile in noi tehnologii, lipsa infrastructurii de incarcare pentru vehicule electrice, solutiile de mobilitate si conectivitate si chiar vehiculele autonome.
Sumar articol:
4 scenarii privind evolutia industriei auto europene in 2020
Raportul PwC “COVID-19 Automotive Perspective” conturează patru scenarii posibile privind evolutia industriei auto europene in acest an, estimand o scadere a productiei cuprinsa intre 10,7% si 32,6%, precum si o scadere a vanzarilor de autoturisme cuprinsa intre 20,8% si 38,5%.
1. Cerere crescuta si oferte atractive din partea producatorilor auto
Potrivit blogului PwC, daca deficitul productiei din lunile februarie – aprilie nu se va compensa, dar isi va reveni cererea, stimulata si de oferte care sa trezeasca interesul clientilor, productia auto din Europa ar putea scadea cu 10,7% pana la finalul anului 2020, iar vanzarile s-ar putea diminua cu 20,8% – acesta fiind, potrivit celor de la PricewaterhouseCoopers, cel mai optimist scenariu pentru piata auto europeana.
2. Val doi de pandemie cu efecte mai limitate
Un alt scenariu ce ar avea ca efect o scadere mai redusa a cifrelor pe piata auto este acela in care cel de-al doilea val al pandemiei COVID-19 va putea fi stapanit mai eficient, cu masuri mai bine directionate, potrivit PwC. Efectul general va fi structural si se va extinde si in urmatorii ani. In acest scenariu, productia ar consemna o reducere de 15,7%, in timp ce vanzarile ar scadea cu 26,4%.
3. Stimulente pentru vanzari neadaptate vehiculelor noi
Desi guvernele din Europa trec, imediat dupa ridicarea restrictiilor, la masuri coordonate vizand acordarea de stimulente pentru vanzari – la fel ca in perioada crizei din 2008-2009 – ajutand astfel producatorii si dealerii sa vanda stocurile de vehicule existente, potrivit PwC efectele imediate ale acestor masuri vor fi limitate daca nu vor fi adaptate vehiculelor noi si celor ecologice, determinand o cerere din partea consumatorilor, dornici sa inlocuiasca masinile vechi. In aceste conditii, raportul PwC estimeaza pana la finele anului 2020 o reducere cu 26,3% a productiei si cu 32% a vanzărilor.
4. Ritm prea lent al recuperarii productiei
Al patrulea scenariu – si cel mai pesimist – prognozeaza o recuperare a productiei, insa intr-un ritm lent, determinat de deteriorarea retelelor de furnizori. Efectele perturbatoare asupra economiei si furnizorilor vor duce la o redresare treptata, intinsa pe mai multe trimestre. Un astfel de scenariu ar avea ca efect prabusirea cu 32,6% a productiei auto din Europa si scaderea cu un dramatic 38,5% a vanzarilor.
Situatia pietei auto din Romania in contextul COVID-19
Punctul foarte vulnerabil al productiei pe piata auto din Romania in acest moment este reprezentat de depedenta de exporturi, care isi revin foarte greu dupa impactul COVID-19 din primele luni ale anului. Potrivit blogului PwC, exporturile de masini si componente auto reprezinta 46,6% din totalul livrarilor externe ale Romaniei, iar in primele sase luni ale anului au consemnat o cadere de peste 20%, potrivit Institutului National de Statistica.
Pe de alta parte, vanzarile de autoturisme inregistreaza pe piata romaneasca o scadere de peste 34% in primele sapte luni ale lui 2020, fata de perioada similara a anului trecut, conform numarului de autoturisme noi inmatriculate, mai spun consultantii PwC.
Masurile luate deja de Guvern – printre care sprijinirea somajului tehnic in perioada starii de urgenta, rambursarea mai rapida a TVA , precum si amanarea platii unor impozite – au asigurat o anumita lichiditate companiilor producatoare in aceasta perioada.
In plus, autoritatile ar putea sa intreprinda un set de masuri pentru a imbunatati varsta parcului auto din Romania, sprijinind vehiculele mai putin poluante. In acest context, continuarea programului „Rabla”, cu accent pe achizitia de masini electrice si hibride, si dezvoltarea infrastructurii de incarcare electrica ar fi un plus, sunt de parere consultantii PwC.
Pentru multe companii din industria auto la nivel global, criza COVID-19 a evidentiat problemele care aveau deja nevoie de atentie si a caror rezolvare nu mai poate suporta amanare, precum optimizarea gamei de produse si a portofoliului de investitii. De asemenea, revizuirea pe termen lung a lanturilor de aprovizionare este esentiala ca sa fie pregatite pentru orice scenariu, in conditiile in care una dintre principalele preocupari si vulnerabilitati ramane posibilitatea unui al doilea sau al treilea val de pandemie, conchide articolul de pe blogul PwC.
Masurile europene menite sa sprijine industria auto in perioada COVID-19
Banca Centrala Europeana, Banca Europeana de Investitii, Consiliul de Ministri si Comisia Europeana au luat deja diverse masuri vizand sprijinirea companiilor din domeniul auto si a angajatilor afectati de criza financiara aparuta ca urmare a pandemiei COVID-19.
Banca Centrala Europeana
BCE are ca obiectiv principal mentinerea lichiditatilor in sistemul financiar, prin achizitionarea de obligatiuni emise de statele membre si de companiile comerciale si prin relaxarea diverselor conditii impuse bancilor comerciale.
Programul de Achizitii Urgente in Pandemie
Adoptat de BCE pe 19 martie, Programul de Achizitii Urgente in Pandemie pune la bataie 750 de milarde de euro, pana la finele anului 2020. Totodata, ECB si-a declarat disponibilitatea de a spori achizitiile de active si ajustarea compozitiei lor, cu cat va fi necesar si pe un termen atat de lung cat va trebui.
Pachetul de politici monetare
Tot din partea BCE vine si un pachet de politici monetare, prin intermediul caruia Banca va desfasura operatiuni aditionale de refinantare pe termen lung, pentru a conferi sprijin imediat in lichiditati sistemului financiar din zona euro. De asemene, BCE va aplica termeni mult mai favorabili (inclusiv rate mai mici ale dobanzilor) in perioada iunie 2020-iunie 2021 pentru operatiunile de finantare pe termen lung.
Achizitii suplimentare in valoare de 120 de miliarde
A treia masura a BCE adauga un pachet suplimentar de 120 de miliarde de euro pana la finele lui 2020, pentru achizitionarea de active, adaugand astfel o contributie importanta din partea programelor de achizitii sctorul rivat. De asemenae, BCE a relaxat temporar conditiile impuse bancilor comerciale privind detinerea de capital si rezervele de lichiditati, ceea ce ar face ca bancile sa dispuna de mai multe fonduri pentru creditare.
Banca Europeana de Investitii
Pachetul de Urgenta
Pachetul de Urgenta al Bancii Europene pentru Investitii presupune un plan de mobilizare a 40 de miliarde de euro pentru finantare, o suma ce se va indrepta catre acoperirea perioadelor de amanare a ratelor la credite si catre alte masuri menite sa elimine constrangerile legate de lichiditati si de capitalul de lucru pentru IMM-uri si intreprinderile cu capitalizare medie.
Fondul de Garantare Pan-European
Consiliul de directori al Bancii Europene pentru Investitii a adoptat Fondul de Garantare ce va permite grupului BEI sa isi extinda sprijinul pentru companiile europene, oferind finantari suplimentare de pana la 200 de miliarde de euro. Acest fond ar servi ca un scut de protectie pentru companiile europene care se confrunta cu probleme legate de lichiditati.
Consiliul de Ministri
Eurogrupul constand in ministrii de finante ai tarilor din zona euro au cazut de acord sa faciliteze accesul statelor membre la Mecanismul European de Stabilitate, o institutie financiara internationala infiintata pentru a ajuta statele din zona euro care se confrunta cu probleme financiare. Prin acest program, vor fi disponibile, pana la finele crizei COVID-19, credite de urgenta fara necesitatea programelor de reforma.
Comisia Europeana
Ajutorul de stat
Comisia Europeana a creat un cadru de lucru temporar, pentru masuri menite sa sprijine economia in contextul pandemiei. Cadrul va permite tarilor membre sa ofere subventii directe de pana la 800.000 de euro, avantaje fiscale selective si plati in avans. De asemenea, statul va garanta pentru creditele luate de la banci de catre companii si va oferi imprumuturi publice subventionate.
Pactul de Stabilitate si Crestere
Comisia a propus Consiliului de Ministri activarea clauzei derogatorii generale a Pactului pentru Stabilitate si Crestere, permitand astfel statelor membre sa ia masuri pentru abordarea crizei in mod adecvat, indepartandu-se de conditiile bugetare care s-ar aplica in mod normal in cadrul fiscal european.
Initiativa SURE
Comisia Europeana a creat, totodata, si un nou instrument menit sa sprijine temporar intreprinderile si locurile de munca in perioada de urgenta, precum si angajatii afectati de pandemia cauzata de noul coronavirus. Initiativa SURE va permite asistenta sub forma de credite garantate, cu termeni favorabili, din partea UE pentru state, in valoare de 100 de miliarde de euro in total.
Fondurile de coeziune
Comisia a propus Parlamentului European si Consiliului sa directioneze o suma de 37 de miliarde de euro catre lupta impotriva crizei provocate de noul coronavirus. Masura are ca scop sa nu solicite statelor membre returnarea pre-finantarilor pentru fonduri structurale necheltuite in 2020, ceea ce ar insemna aproximativ 8 miliarde de euro de la bugetul UE, pe care statele membre ii vor putea folosi pentru a suplimenta cele 29 de miliarde pentru finantare structurala.
Libera circulatie a marfurilor
Comisia a introdus noi recomandari practice privind modul de implementare a instructiunilor privind gestionarea frontierelor, pentru a mentine libera circulatie a marfurilor in UE in perioada pandemiei si pentru a facilita introducerea de proceduri simplificate, menite sa accelereze transportul de marfuri in interiorul Uniunii Europene.
https://www.acea.be/news/article/coronavirus-eu-measures-to-support-the-auto-industry
