Pe măsură ce lumea încearcă să-și pună ordine în haosul post-pandemic, România oferă spectacolul unui discurs public din ce în ce mai rupt de realitate. Și cine altcineva să fie protagonistul dacă nu Călin Georgescu? Cu o teorie care sfidează nu doar știința, ci și bunul-simț, Georgescu reușește să transforme pandemia într-o piesă de teatru absurd, punându-și amprenta asupra unui peisaj politic deja sufocat de incertitudine.
„COVID nu există, doar am căzut în genunchi”
Declarația sa, care face furori în mediul online, este simplă, dar plină de contradicții: „Căzutul în genunchi înseamnă că toată lumea a acceptat că există COVID, nu există nimic, n-a fost văzut niciun virus, nu există, nu l-a văzut nimeni niciodată. Drept dovadă că toate aceste demersuri au fost făcute din impunere politică.” Într-un univers paralel, această afirmație ar putea avea sens. În lumea reală, ea este exemplul perfect al unei strategii de dezinformare care joacă pe terenul nesiguranței și al suveranismului extrem.
Dar de ce să ne oprim aici? Călin Georgescu duce ideea mai departe și atacă însăși noțiunea de progres științific. „Singura știință care există în această lume este Iisus Hristos, singura și unica, nu există altă știință.” Dacă Hristos ar fi aici, probabil ar avea câteva observații teologice cu privire la această deturnare creativă a doctrinei creștine.
România lui Călin Georgescu: o viziune sau un coșmar?
Dacă, printr-un accident al istoriei, Călin Georgescu ar ajunge președintele României, țara ar intra într-o eră definită de extremism de dreapta și izolaționism economic. Georgescu promite o „renaștere națională” bazată pe idei vechi, ambalate în retorica suveranității absolute. De exemplu, planul său de guvernare sugerează că România ar trebui să iasă de pe piața globală pentru a-și proteja „valorile tradiționale”. Un astfel de plan ar transforma economia într-un muzeu viu al anilor ‘50, cu accent pe agricultură de subzistență și autarhie.
Desigur, nu lipsesc nici accentele mistice. Georgescu a subliniat că „Dumnezeu a greșit când l-a făcut pe om” și că medicii, cu vaccinurile lor, sunt implicați într-o conspirație împotriva divinității. Într-o astfel de Românie, medicii ar putea fi înlocuiți de preoți, iar spitalele ar deveni locuri de pelerinaj. Pare amuzant, dar în contextul unei crize globale a sănătății, astfel de idei sunt periculoase.
De la teoria conspirației la practica izolării
Cu o retorică populistă și o abordare anti-științifică, Călin Georgescu exemplifică o tendință îngrijorătoare: transformarea fricii și a dezinformării în arme politice. Declarațiile sale nu sunt doar amuzante sau absurde; ele reflectă o viziune periculoasă pentru o țară deja fragilă. Într-un viitor imaginat de Georgescu, România ar putea deveni un exemplu tragic al izolării și regresului.
În final, ne rămâne o întrebare: oare pandemia a fost doar o pauză mare sau o avanpremieră a unei lumi în care teoriile absurde și extremismul devin norma? Georgescu pare să aibă răspunsul perfect: „Nu există nimic.” Poate că nici România lui nu ar mai exista, cel puțin nu în forma pe care o cunoaștem.
