O viziune „luminoasă” asupra drepturilor femeilor
România are o istorie fascinantă de idei care sfidează logica, iar Călin Georgescu, un promotor fervent al suveranismului și al valorilor tradiționale, pare hotărât să îmbogățească această moștenire. Într-o declarație recentă care a făcut valuri, domnul Georgescu a afirmat că nașterea prin cezariană reprezintă o „tragedie”. Într-o țară unde 28% dintre femei nasc prin cezariană, această viziune este cel puțin îndrăzneață. Sau, ca să folosim un limbaj mai potrivit tonului său, este „firul divin” care ne leagă de un trecut glorios, unde medicina modernă era înlocuită cu rugăciuni și plante.
Declarații Călin Georgescu: ce înseamnă „firul divin”?
Georgescu, aspirant la președinția României, pare să aibă o agendă clară: să salveze femeile de pericolul de a trăi în secolul XXI. „Nașterea este un fir divin,” spune el, lăsând de înțeles că orice intervenție chirurgicală în acest proces este o abatere de la ordinea naturală. Desigur, acest fir divin presupune și riscuri semnificative pentru mame și copii în lipsa accesului la soluții medicale moderne, dar ce contează? Sacrificiul este justificat de puritatea „viziunii” sale despre viață.
Comparând aceste idei cu reglementările din perioada comunistă, găsim similarități izbitoare. Dacă în epoca respectivă statul dicta câți copii să aibă o femeie și cum să trăiască, acum, conform planurilor domnului Georgescu, am putea reveni la un tipar în care deciziile personale sunt sacrificate pe altarul „firului divin”.
De la drepturile femeilor la „regenerarea națională”
Nu este doar nașterea problema. Călin Georgescu a declarat în repetate rânduri că femeile ar trebui să-și găsească împlinirea în familie și să evite tentațiile „decadente” ale lumii moderne. În viziunea sa, drepturile femeilor sunt secundare față de obligațiile lor sacre. Suveranismul extrem pe care îl promovează merge mână în mână cu o nostalgie pentru vremurile în care statul controla fiecare aspect al vieții cetățenilor.
„Este nevoie de o regenerare spirituală,” spune Georgescu, insinuând că soluțiile se găsesc în trecutul patriarhal. În cazul în care ajunge președinte, România ar putea deveni un experiment al curentului extremă dreaptă, în care drepturile femeilor sunt tratate ca un lux inutil.
Un plan național sau o utopie periculoasă?
Ceea ce face declarațiile lui Georgescu cu atât mai îngrijorătoare este lipsa unei abordări concrete. Planurile sale de guvernare par mai degrabă un manifest utopic decât o strategie realistă. Cezariana este doar începutul; urmează, probabil, o reglementare a modului în care se pot crește copiii, a educației femeilor sau a altor aspecte „decadente” ale modernității.
În concluzie, când 28% dintre femei sunt considerate „în pericol” doar pentru că au acces la servicii medicale, iar „firul divin” devine un pretext pentru a regresa social, rămâne o singură întrebare: este acesta viitorul pe care ni-l dorim? Sau ne întoarcem, ironia sorții, în trecut?
